Despre judeÅ£ul Harghita putem spune că este situat în România, în partea estică a Transilvaniei, ÅŸi nu este un secret nici faptul că întinderea lui este de 6639 metri pătraÅ£i, iar în 2002 a avut o populaÅ£ie de 326.020 locuitori.
O dată uzuală a cartotecii este să amintim cele 9 oraÅŸe, din care 4 municipii, 58 de comune ÅŸi 236 de sate. JudeÅ£ul a luat fiinţă în 1968; numele lui nu este unul vechi, dar ne trimite la munÅ£ii Harghita, care sunt cei mai înalÅ£i munÅ£i din judeÅ£ (Harghita MădăraÅŸ, 1801 m) după vârful RăchitiÅŸ (MunÅ£ii Căliman, 2021 m).
De pe piscuri putem deja să ne coborâm în vale, deoarece munÅ£ii, care constituie „coloana vertebrală” a judeÅ£ului, respectiv grupul central al CarpaÅ£ilor Orientali, care marchează graniÅ£a estică, partea vestică e alcătuită din dealuri acoperite de lunci din zona Odorhei, mai departe se situează rozariul important al vieÅ£ii judeÅ£ului, „reÅ£eaua de depresiuni secuieÅŸti”, care este înclinat dinspre nord spre sud, se uneÅŸte cu depresiuni tot mai largi cu grupul Bilbor-Borsec-Gheorgheni-Ciuc.
JudeÅ£ul Harghita este concomitent blând ÅŸi aspru, în funcÅ£ie de partea geografică pe care ne aflăm, mai aproape sau mai departe de cer, dacă trăim în preajma centrelor economico-sociale sau retras în locurile unde aerul este mai rar, dar mai curat. Despre clima lui putem să spunem că este moderată, vântul bate de obicei dinspre vest, dar tot aici este ÅŸi polul frigului: comuna Joseni, unde temperatura uneori scade până la -40 ºC, concurează câteodată cu municipiul Miercurea Ciuc. Zăpada, de multe ori poate persista timp de 120-150 de zile, iar din această cauză debitul de apă este destul de bogat. Pe de o parte râurile MureÅŸ ÅŸi Olt, iar pe de altă parte pârâurile care se varsă în Târnave ÅŸi Homoroade fac ca această margine a ţării să fie atrăgătoare.
Originea vulcanică a munÅ£ilor a dat naÅŸtere la o frumuseÅ£ea naturală deosebită, cum este lacul vulcanic Sfânta Ana din munÅ£ii Ciomatul Mare Tinovul MohoÅŸ, sutele de izvoare de apă minerală: sunt bogăţii, care – pe lângă calităţile umane – stau la originea conÅŸtiinÅ£ei locale ÅŸi a legendarei mândrii secuieÅŸti. Toate acestea sunt completate de Lacul RoÅŸu ÅŸi împrejurimile sale, care împreună cu legenda legată de acest loc, îmbogăţeÅŸte oferta de turism a regiunii.
Nu duce lipsă în faună ÅŸi floră, dar plantele cultivate au parte de o trataÅ£ie mai vitregă de către clima regiunii Harghita; datorită numărului redus de zile însorite o bună parte a legumelor ÅŸi fructelor din pieÅ£ele judeÅ£ului provin din zonele mai blânde, mai darnice, numai cartofii sunt fideli omului harghitean, de multe ori îi ajută la greu ca obiect de schimb.
Pe baza legii cererii ÅŸi ofertei, judeÅ£ul Harghita primeÅŸte cu drag vizitatorii, împarte cu ei valorile naturale ÅŸi culturale. Grupurile de clădiri considerate monumente istorice pot fi admirate ÅŸi eternizate, amintiri frumoase pot fi legate de ÅŸtrandurile termale ÅŸi staÅ£iunile climaterice, impresii durabile se pot strânge despre obiceiuri ÅŸi tradiÅ£ii sau despre arta culinară delicioasă ÅŸi ospitalitatea Å£inutului secuiesc.
Eforturile de formare a valorilor câÅŸtigă tot mai mult teren pe ambele părÅ£i ale Harghitei, dezvoltarea tehnică, ÅŸtiinÅ£a ÅŸi numeroasele provocări ale erei moderne sunt prezente dar deocamdată tot lemnul, materia primă de construcÅ£ii, lutul ÅŸi sarea sunt atuul acestei regiuni.
Particularitatea cartotecii este că fiÅŸa de date se umple repede, cu toate că la scrierea textului apare deja renunÅ£area la totalitatea detaliilor, dar toate datele ÅŸi însemnările primesc loc cu speranÅ£a ca prin pozele din volum să apară ÅŸi imaginea vieÅ£ii harghitene.
http://hargitamegye.ro/prezentare_geografica
« înapoi